De fiecare data cind simt necesitatea de a-mi stoarce sufletul ca pe un buret, imi pun muzica ca sunet de fundal si ma tot adincesc cu mintea in ea. O fac pentru ca imi place si ma simt dependenta de ea si pentru ca intr-un sfirsit stiu ca ea va capata viata. Viata unui cintec incepe atunci cind este inteles de ascultator. Cind cel care-si intinde urechea spre cuvintele lui se simte intr-o usoara stare de ameteala. Viata unui cintec incepe atunci cind te tot intorci la el pentru ca nu te saturi sa il audiezi si nu dai semnificatie faptului ca este demodat. E atit de simplu ,tu si muzica. Cit de minunat este acest moment de patrundere in continutul ei, in ceea ce nu poti pipai, nu poti vedea ci doar poti audia. Totusi viata lui mai devreme sau mai tirziu va lua sfirsit, pentru ca se tot schimba totul, inclusiv si tu. Pe masura ce te schimbi tu, se schimba si preferintele tale. Aici si ia sfirsit viata cintecului caruia tu i-ai dat viata.